Cazare Valea Prahovei

Busteni

Pe masura ce urcam spre Busteni, aerul devenea si mai rece, iar zapada cadea tot mai des. Busteniul, localizat la poalele Bucegilor pare un oras smuls din poveste. Cladiri si case frumoase, venite parca sa completeze atmosfera locului, ceturi si maguri dese peste varfuri, zapada abundenta si alba, pufoasa si stralucitoare, stele peste cer, ochiuri de gheata pe margine de drum... pare ca aici s-au nascut basmele!
Poate, intr-un fel, Busteniul este un basm plin de intamplari frumoase si oameni deosebiti.
Aici se afla casa scriitorului Cezar Petrescu, Castelul Cantacuzino, Manastirea Busteni si...Varful Caraiman...!
Doamne cata frumusete sa opresti masina si sa privesti darele albe de zapada peste Caraiman... Varful Caraiman a nascut povesti, cantece si idile! Vara este strabatut de multi excursionisti care se avanta peste creasta lui in cautare de aventuri si ofera atat de multe frumuseti...
Am oprit masina si am privit catre Busteni!
O pacla deasa se apropia incet de masina. Parea ca e adusa sau impinsa de cineva incet, incet, iar vantul adia pe langa ferestre. Peste parbriz cadeau fulgi amri si albi roiuri-roiuri, iar peste case...fumuri lungi si dese.
Am zambit!
Mihai o sa ma omoare, dar eu iar il sun. Mi-a placut pensiunea aia unde mi-a propus sa dorm la Sinaia si am sa il sun si pentru Busteni. Se pare ca se pricepe sa ofere ceea ce iti doresti.
- Iarasi tu nebunule? Mai, da tu numai seara stii sa suni?
- Pai...vreau sa iti fac somnul mai placut, ii zic eu razand. Hai...stiu eu ca si tu o sa dormi mai bine daca imi mai plasezi ceva pensiune ca la mama acasa...
- Tot foc in curte, protap si fete frumoase sau sala de fitness, masaj, jocuri de noroc si alte de astea? Hai mai, mai da si tu cu darts-ul ca o sa iti pierzi indemanarea si te bat la joc cand vii acasa!
- Lasa..., ca nu ai tu norocul asta! Ca la mama acasa! Protap...
- O sa te ingrasi, rase Mihai. Uite! Am gasit!
Imi dete iarasi o pensiune. Eram tare curios ce as mai scoate el din maneca lui nazdravana cu pensiuni Valea Prahovei. Am pornit masina si am mers. Cand am ajuns nu imi venea sa cred. Pensiunea parea mai degraba un castel de piatra in miniatura. Splendida arhitectura!
Am intrat!
In curte, cativa turisti stateau la focuri si faceau gratare si mici, iar intr-un colt la masa se bea vin si tuica fiarta si se juca sah, table. Nu le pasa ca ninge. Am zambit!
Mihai asta pare un mic magician cu pensiunile si cazarea lui! Parca imi ghicea gandurile. Defapt,...de atat de multa vreme prieteni e si normal.
In pensiune, o tanara frumoasa m-a asteptat zambind si m-a consdus catre camera. Parca m-as fi aflat intr-un han vechi plasat undeva in viitor ca si eleganta si frumusete. Dupa ce mi-am facut siesta cu o baie si o cafea am coborat si eu la baieti. Am cantat iarasi, am jucat si darts (na, ca se putea si afara in timp ce cadea zapada...), am mancat si mici si am baut si vin rosu su dulce.
Gazdele au fost minunate! Mereu zambitori, primitori, cand ici, cand colo, ne-au facut seara o atmosfera deosebita. Cu siguranta am sa mai trec pe la aceste pensiuni. Mi-au placut amandoua la fel de mult! Echipa de oameni profesionisti!
Dimineata am mers la schi....bineinteles. Pana acolo insa, am incercat ceva nou!
Sania trasa de cai! Vai, dar ce mi-a mai placut!!! Si am ras cu nea Vasile de mai ca mi-au plesnit obrajii. Ce mai povesti indruga mosul!
Cand cobor inapoi la pensiune ca sa iau masina, iar vin cu sania! A fost tare frumos si vreau sa stiu si eu povestea aia cu Babele lui nea Vasile!
Nu mi-a venit sa cred ca pana atunci nici macar nu am incercat!
Am luat telescaunul apoi si am vizitat renumita partie Kalinderu. A fost frumos! Zapada numai buna de schiat, partia a fost curata si se vede ca e bine intretinuta. Cel putin mie mi-a placut. Dupa cateva ture, am coborat prins oras sa vizitez casa lui Cezar Petrescu, biserica si alte cateva obiective. Am vrut sa fac multe poze si timpul era foarte frumos afara.
Era frig, dar soarele stralucea, iar cand soarele e pe cer iarna...e superb afara!
Oricum...Busteniul este cu adevarat o poarta a Bucegilor! Este un oras de munte relaxant, frumos, primitor si ai tat de multe de facut in Busteni, incat nu iti ajunge nici macar un sejur ca sa faci tot ce iti propui. Cu siguranta ca eu am sa revin aici si alta data! Vreau vara...sa urc Craimanul, sa vad Jepii si Piatra Arsa si sa urmaresc animalele in ambientul lor natural.
Am auzit ca sunt persoane care te ajuta sa faci astfel de excursii si...categoric o sa vin la vara.
Acum insa...ma intorc la masina!
Ma indrept catre Azuga...
Dintre toate, Azuga mi-a placut in mod deosebit intotdeauna. Nu stiu de ce, dar are un farmec al ei...