SLANIC PRAHOVA

Pe malul raului Slanic, la curbura Carpatilor la o altitudine de 413 m, in palma depresionara a unei zone de vis, picurat de natura cu „sapte lacrimi”, sapte lacuri de sare, curative, strapuns pana in „inima sarii” sale frumoase de o mina plina de minuni, Slanic Prahova va ramane mereu o atractie deosebita atat pentru turistii veniti aici pentru tratament, cat si pentru cei care iubesc natura in toata diversitatea si splendoarea ei.

Slanic Prahova este situat in centrul tarii, la 45km N de Ploiesti si aproximativ 100km de Bucuresti.

In Slanic se poate ajunge atat rutier cat si feroviar, fiind un oras accesibil din acest punct de vedere. In Slanic se mai poate ajunge sip e diverse drumuri sau poteci care il leaga de localitatile invecinate.

Feroviar:
-  ruta Bucuresti - Ploiesti - Slanic
Rutier:
-  Drumul national DN1, Bucuresti - Ploiesti si apoi fie pe Valea Teleajanului peste dealul Bughea, fie pe Valea Varbilaului si Slanicului din Plopeni.
-  Drumul judetean Valenii de Munte-Slanic
- Poteci si drumuri comunale din localitatile de pe Valea Doftanei,Varbilaului,Teleajanului

Din Bucuresti ca si alta alternativa, exista microbuze catre Slanic.

In Slanic beneficiem de o clima temperata care ne rasplateste cu veri frumoase si placute, nici prea calde, nici prea capricioase, cu temperaturi de 19,5°C si cu ierni blande, care nu viscolesc si nu ne tin departe de zapada de afara, cu temperatura medie de -3,5°C.
Cand vorbesc despre Slanic si iernile lui, imi amintesc de iernile privite prin ferestrele mici ale casei bunicilor, cand vantul viscolea incet ridicand cate un fulg ici si colo adunandu-mi visele si aducandu-le cat mai aproape de zambetul meu.
Cand vorbesc despre verile din Slanic, imi amintesc de verile mele desculte, de iarba proaspata si cruda, de triluri frumoase, de rasete de copii, de copaci inalti, inalti, de munti care ating cerul imprastiind norii.
In Slanic, pe langa cele sapte lacrimi de sare care au dat nastere la sapte lacuri sarate, gasim izvoare cu apa minerala, bogate in calciu, clor, sodiu, sulf, izvoare care sunt adevarate „guri” de sanatate pentru cei care le gusta. Aceste izvoare au fost utilizate in tratamentele curative inca din anul 1885.
Lacurile, care au o mare concentratie de sare si care par niste ochi verzi prin care pamantul ne priveste sunt o binecuvantare pentru oamenii care sufera de boli reumatismale degenerative si diartitrice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia).

Lacurile cu apa sarata sunt:

Lacul Verde 1, 2, 3, Baia Baciului, Lacul Miresei, Baia Rosie si Baia Porcilor.

Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si lacurile cu concentratie mare de sare (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari post-traumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia).

In inima Slanicului adanc, minerii au inceput sa sape pentru prima data in anul 1688 pe Valea Verde, iar între anii 1689-1691, spatarul Mihai Cantacuzino a inceput exploatarile si la Baia Baciului.
Manastirea Coltea din Bucuresti primeste ca si donatie in 1713 de la Cantacuzino mosia acestuia impreuna cu ocnele de sare aferente.
In 1912 a fost introdus iluminatul in mina Mihai, cu aceasta ocazie au putut fi perfectionate noi metode de exploatare.
Lucrarile de exploatare s-au încheiat în 1943 , cand s-a trecut la o noua exploatare sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea.
. În prima parte a sec. al XVIII-lea, sarea s-a exploatat din ocnele: Baia Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (1819-1865) si Ocna din Deal (1838-1865), utimele doua fiind atestate documentar din 1847.
Din 1865 s-a trecut la exploatarea sarii în mina \"Sistematica\" din zona Voinoaia.
Aceasta exploatare a reprezentat un salt în mineritul sarii de la Slanic, deoarece s-a trecut de la exploatarea tip \"clopot\" la cea \"sistematica cu mai multe camere\".

Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata intr-un sanatoriu pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimat de aer sarat la o adancime de 210 m.

Statiunea dispune de complex balnear, precum si de alte modalitati moderne de cazare: hotele, vile, pensiuni, case private, unde turistii pot beneficia de programe speciale, de sali de fitness si masaj, de localuri specifice, de jocuri de noroc, de sali de sport, sali de conferinte, de locuri de joaca pentru copii, piscine, biliard si multe altele.

Turismul intensiv din zona este favorizat si de existenta, la Slanic, a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala) si a pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare.

Traseele turistice in zona sunt:

Piatra Verde - se poate ajunge la aceasta cariera de piatra trecand prin Grosani si apoi pe drumul asfaltat ce leaga Slanicul de Valenii de Munte.
 
Fantana Rece-Sub cetate, Fantana lui Dusman, Fantana Gogon - izvoare sulfatate, calcice, cloro-sodice situate in apropierea orasului , aproximativ 30 min.
 
Schitul Crasna - traseul spre aceasta manastire dureaza intre 2,5 ore si 3 ore si trece prin Grosani, satul Schiulesti si Valea Crasnei. Intoarcerea se poate face si pe drumul forestier spre Maneciu Ungureni.
 
- Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- Paraul Bradului- Saua Cordun-vf. Trifoiu- Valea Crasnei- Schiulesti- Slanic
- Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- vf. Paltinet-Culmea Maciuca- Bertea- Stefesti- Slanic
- Slanic- vf.Gorganul Mic- vf.Mare Bechet- vf.Poiana Lunga- Saua Cordun- Valea Crasnei- Schiulesti- Slanic
- Slanic- vf.Radila Mare- vf. Ulita- vf. Grohotis- vf. Bobu Mare- vf. Bobu Mic- Stana din Babes- Cheia

Obiective turistice:

- Grota Miresii

- Baia Verde

- Baia Baciului

- Complexul Minier Unirea - Lucrarile miniere de deschidere a minei au inceput in 1938, iar exploatarea sarii din aceasta mina s-a efectuat intre anii 1943 - 1970. Exploatarea s-a facut descendent de la tavan catre vatra in felii succesive de 2.2 m grosime cu taiere orizontala la vatra si verticala la pereti. Derocarea prin impuscare, transportul materialului rezultat s-a efectuat cu vagoneti pana la put si mai departe cu colidia pana la suprafata catre instalatia de reparare si expeditie.
Mina este alcatuita din 14 camere cu profil trapezoidal avand 10 m deschidere la tavan, 23m la talpa si o inaltime de 54m.
Diferenta de cota intre suprafa si vatra minei este de 208m si este parcursa cu liftul in 90s.
Spatiul excavat ocupa un volum de 2,9 mil mc si se intinde pe o suprafata de 7,8 ha.
Dupa 1970 mina devine obiectiv turistic, oferind conditii naturale de exceptie prin microclimatul sau bogat in aerosoli cu eficieta binecunoscuta in tratarea maladiilor respiratorii.
Aerajul minei este natural, temperatura constanta in tot timpul anului, 12 C.Presiunea atmosferica este de 730 mm col.Hg, iar umiditatea mai redusa cu 10% decat cea de la suprafata.
Tavanul minei este bordat pe intreaga suprfata de balcoane din lemn care permit circulatia personalului autoruizat la controlul periodic al stabilitatii din zona superioara a constructiei minei.
Zonele cu stabilitate incerta sunt delimitate pe vatra minei cu imprejurimi de interdictie accesului vizitatorilor.

Dupa 1970 mina devine obiectiv turistic cu amenajari adecvate pentru agrement si tratament al maladiilor respiratorii. In subteran este amenajat un sanatoriu cu dotare corespunzatoare: paturi, scaune, mese pentru bolnavii astmatici carora li se asigura asistenta medicala de specialitate. In alte camere sunt amenajate terenuri de fotbal si handbal, pista de alergari si chiar un muzeu istoric in sare, denumit de autorul ei, sculptorul Iustin Nastase, \"Sala Genezei\", in care se pot admira busturile lui Traian si Decebal si alte elemente reprezentative ale popoarelor dac si roman.
La fel de semnificative sunt bazorelieful lui Mihai Viteazu si bustul marelui poet roman Mihai Eminescu, opere realizate in sare de artistul local Oana Brezeanu.
Accesul in mina Unirea se realizeaza cu ajutorul liftului (coliviei) pe putul 23 August.

Program Salina:
Marti - vineri 9:00-13:00
Sambata - duminica 9:00-17:00
Luni inchis

Pe langa aceste trasee si obiective, mai puteti vizita localitatile invecinate: Valenii de Munte, Brebu, Baicoi, Breaza, orase ce va pot oferi la randul lor ore de adevarat istorie, traditie locala, muzee si case memoriale.

In Slanic alte forme de relaxare si petrecere a timpului liber sunt:

- vanatoare, pescuit,  mountain bikes, motocross, alpinism, echitatie, plimbari cu ATV, bungee jumping, vanatoare, zboruri cu avion de mica capacitate, schi, snowboard si drumetii.  
 
Lasa realitatea pentru cateva zile si incearca sa iti lasi imaginatia sa zboare...la un peisaj montan variat, la ape limpezi cu susur placut si linistitor, la oameni cu chipuri blande si zambet senin, la munti si ape de sare care in lumina soarelui sunt adevarate diamante pline de stralucire.
Slanicul va fi si va ramane mereu o bucata de Paradis unde Dumnezeu si-a lasat cele mai sarate lacrimi pentru ca noi sa invatam din nou sanatatea!